jump to navigation

Arhitecti români 10 septembrie, 2010

Posted by George F in ARHITECTI.
Tags: ,
4 comments

Unul din proiectele initiate, si pentru care speram sa obtinem intr-un final sustinerea OAR, presupune realizarea unei baze de date cu arhitectii romani si proiectele acestora. Momentan am elaborat o lista partiala si pentru ca ea sa poata fi folosita si dezvoltata, o facem publica aici, precum si pe o pagina din wikipedia romaneasca.

ARHITECTI ROMANI:
arh. Daniel Renard
– Cazinoul din Constanta (1907-1911) – stil 1900
– vechiul hotel Athenee-Palace (1910) – stil 1900

arh. Petre Antonescu
– Cazinoul din Sinaia – stil 1900

arh. Leonida Negrescu
– magazinul Orfeu din Bucuresti – stil 1900

arh. Deszo Jakab
– complexul Vulturul Negru din Oradea (1907-1910) – stil Secession
– fosta primarie din Oradea (1907-1908) – stil Secession
– Palatul Culturii din Tirgu-Mures (1913) – stil Secession

arh. Marcel Komor
– complexul Vulturul Negru din Oradea (1907-1910) – stil Secession
– fosta primarie din Oradea (1907-1908) – stil Secession
– Palatul Culturii din Tirgu-Mures (1913) – stil Secession

arh. Kalman Rimanoczy-fiul
– Palatul Apollo din Oradea (1913-1914) – stil Secession

arh. Sandor Baumgarten
– liceul “Bolyai Farkas” din Tirgu-Mures (1908-1909) – stil Secession

arh. Jozsef Vago arh. Laszlo Vago arh. Ferenc Lobl

arh. Petre Antonescu arh. Constantin Joja

arh. Dimitrie Ionescu-Berechet
-Biserica Casin ( cunoscuta drept “Manastirea Casin”)
-Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Argeş,construit în 1920 , în stil neoromânesc
– Mausoleul de la Mateias, în 1935
– Parcul Schitului Dragoslavele,pe o suprafaţă de 2,5 ha. Este o amenajare peisagistică integrată anasamblului de clădiri edificat post 1925 în stilul arhitecturii naţionale

arh. Ion Mincu – primul diplomat roman al Ecole des Beaux Arts, Paris
– casa Lahovary din Bucuresti (1886) – stil Neoromanesc
– “bufetul” de pe soseaua Kiseleff din Bucuresti (1892, dupa planurile intocmite in 1889 pentru pavilionul romanesc la Expozitia universala de la Paris) – stil Neoromanesc
– scoala Centrala de fete din Bucuresti (1890) – stil Neoromanesc
– palatul administrativ din Galati – stil Neoromanesc
– banca comerciala din Craiova – stil Neoromanesc
– banca comerciala din Braila – stil Neoromanesc

arh. Giulio Magni – arhitect italian care a activat in Romania, continuator al lui Ion Mincu
– scoala primara Mavrogheni (1895) – stil Neoromanesc
– gara de la Curtea de Arges (1898) – stil Neoromanesc

arh. Petre Antonescu
– Ministerul Constructiilor din Bucuresti – actuala Primarie a capitalei (1906-1910) – stil Neoromanesc
– Palatul administrativ din Craiova (1912-1913) – stil Neoromanesc
– banca Marmorosch-Blank din bucuresti (1915-1923) – stil Neoromanesc
– imobilul pentru salariatii Bancii Nationale din Bucuresti -
– conacul din Stefanesti, jud. Arges – stil Neoromanesc

arh. Nicolae Ghica-Budesti
– Palatul pentru colectiile muzeului de arta nationala (1912-1939) – stil Neoromanesc
– biserica greco-catolica din str. Polona in Bucuresti – stil Neoromanesc
– biserica Cutitul de argint din Bucuresti – stil Neoromanesc
– casa Rosetti din Bucuresti – stil Neoromanesc
– liceul din Rimnicu-Vilcea – stil Neoromanesc

arh. Cristofi Cerchez
– spitalul Polizu din Bucuresti – stil Neoromanesc
– vila Minovici din Bucuresti – stil Neoromanesc

arh. Grigore Cerchez
– cladirea veche a Institutului de Arhitectura (1912-1927) – stil Neoromanesc
– corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni – stil Neoromanesc
– casa Disescu din Bucuresti – stil Neoromanesc

arh. Al. Clavel
– cladirea veche a Institutului de Arhitectura (1912-1927) – stil Neoromanesc
– corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni – stil Neoromanesc
– casa Disescu din Bucuresti – stil Neoromanesc

arh. Florea Stanculescu
– ansambluri de locuinte ieftine – stil Neoromanesc
– proiecte tip de locuinte rurale – stil Neoromanesc
– scoli rurale – stil Neoromanesc
– vami – stil Neoromanesc
– Palatul Agriculturii din Braila – stil Neoromanesc

arh. Statie Ciortan
– multe cladiri ale administratiei financiare in Bucuresti si alte orase – stil Neoromanesc
– Vama Postei din Bucuresti – stil Neoromanesc

arh. Constantin Iotzu
– Casa corpului didactic, Bucuresti – stil Neoromanesc

arh. Paul Smarandescu
– case particulare in Ploiesti – stil Neoromanesc
– case particulare in Bucuresti – stil Neoromanesc
– case particulare in Sinaia – stil Neoromanesc
– imobile de raport – stil Neoromanesc

arh. G. Cristinel
– primaria din Banu Manta, Bucuresti – stil Neoromanesc
– catedrala ortodoxa din Cluj – stil Neoromanesc
– Ateneul universitar Regele Ferdinand din Cluj – stil Art-Deco

arh. I.D. Traianescu – stil Neoromanesc arh. Toma T. Socolescu – stil Neoromanesc

arh. Horia Creanga – exponentul liniei formale celei mai radicale si cel care impune arhitectura moderna si intreprinde un travaliu consecvent de modernizare a tipologiei imobilului de raport. Face o arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene, in special in arhitectura expozitiilor proiectate. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera.
– imobilul ARO, bd. Bratianu, Bucuresti (1929-1931) – stilul Modernist
– cinematograful din imobilul ARO, bd. Bratianu, Bucuresti (1934) – stilul Modernist
– imobilul Otulescu din Bucuresti (1934-1935) – stilul Modernist
– imobilul Malaxa din Bucuresti (1935-1937) – stilul Modernist
– vila Bunescu din Bucuresti (1932) – stilul Modernist
– Cantacuzino din Bucuresti (1934) – stilul Modernist
– stadionul ANEF din Bucuresti (1933-1939) – stilul Modernist
– uzinele Malaxa din Bucuresti (1931-1932 si 1936-1939) – stilul Modernist
– halele Obor din Bucuresti (1937) – stilul Modernist
– palatul Culturii de la Cernauti – 1935-1937 – stilul Modernist

arh. Marcel Iancu, pictor, arhitect si publicist, singurul care este legat de miscarile de avangarda europene (co-fondator al miscarii Dada, Zurich, 1916) si care introduce programatic ideile Miscarii Moderne in Romania. Face o arhitectura modernista cu clare orientari de factura expresionista.
– imobilul Herman Iancu – 1926 – stilul Modernist
– imobilul Clara Iancu – 1931 – stilul Modernist
– imobilul Gold din Bucuresti – 1934 – stilul Modernist
– imobilul Bazaltin din Bucuresti – 1935 – stilul Modernist
– imobilul Haimovici din Bucuresti – 1937 – stilul Modernist
– vila Fuchs din Bucuresti – 1929 – stilul Modernist
– vila Chihaescu din Bucuresti – 1930 – stilul Modernist
– vila Iluta din Bucuresti – 1931 – stilul Modernist
– vila Wexler din Bucuresti – 1931 – stilul Modernist
– vila Juster din Bucuresti – 1931 – stilul Modernist
– vila Reich din Bucuresti – 1937 – stilul Modernist
– strandul FSSR din Bucuresti – 1929 – stilul Modernist
– sanatoriul Popper/Predeal – 1934 – stilul Modernist

arh. George Matei Cantacuzino, personalitate culturala de mare cuprindere si autor al unei teorii de arhitectura originale, exponentul unui palladianism modern
– hala de avioane a uzinei IAR/Brasov – stilul Modernist
– vila Ariana/Eforie – stilul Modernist
– hotelul Belona/Eforie – stilul Modernist

arh. Duiliu Marcu – arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene care se resimte in arhitectura sa monumentala. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera.
– Casa de credit si asigurari a magistratilor – 1935-1937 – stilul Modernist
– biblioteca Academiei – 1936-1937 – stilul Modernist
– Administratia autonoma a monopolurilor statului – 1934-1941 – stilul Modernist
– piata alimentara de la Buzau – stilul Modernist
– imobile de locuit si vile – stilul Modernist
– palatul CFR din Bucuresti

arh. Paul Emil Miclescu
– uzinele Ford, Bucuresti – 1930-1932 – stilul Modernist

arh. Grigore Ionescu
– sanatoriul Toria/Covasna – 1933-1934 – stilul Modernist
– spitalul Emilia Irza (1950) – stil functionalist
– Facultatea de Drumuri si Poduri (1950) – stil functionalist

arh. Octav Doicescu, este principalul reprezentant al liniei stilistice a modernismului de frontiera / modernismul eclectic
– clubul nautic de la Snagov – stilul Modernist
– cartierul U.C.B. din Bucuresti – stilul Modernist de frontiera
– biblioteca si clubul nautic din parcul Herastrau, Bucuresti – stilul Modernist de frontiera
– o serie de vile – stilul Modernist de frontiera
– blocul de birouri Banloc din Bucuresti
– Opera Romana (1953) – arhitectura stalinista
– Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
arh. Henriette Delavrancea-Gibory, reprezentant al liniei stilistice a modernismului de frontiera / modernismul eclectic arh. Ion Niga arh. Tiberiu Niga

arh. Van Saanen-Algy
– Palatul Telefoanelor din Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Louis Week
– Palatul Telefoanelor din Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Walter Froy
– Palatul Telefoanelor din Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Ioan Rosu
– Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Radu Culcer
– Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti – stil Art-Deco

arh. E. Nadejde
– corpul nou al Garii de Nord, Bucuresti – stil Art-Deco
– judecatoria din Stirbei Voda, Bucuresti – stil Art-Deco

arh. E. Cusnenco
– corpul nou al Garii de Nord, Bucuresti – stil Art-Deco
– judecatoria din Stirbei Voda, Bucuresti – stil Art-Deco

arh. N. Georgescu
– blocul edilitar cu teatru, primarie, comert din piata Amzei, Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Arghir Culina
– hotelul Ambasador din Bucuresti – stil Art-Deco
– hotelul Union din Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Jean Monda
– Societatea Asigurarea romaneasca din Bucuresti – stil Art-Deco
– imobile de locuit din Dacia 15 si 66, Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Victor Smighelschi
– muzeul Institutului de studii clasice din Cluj – stil Art-Deco
– prefectura din Satu-Mare – stil Art-Deco

arh. Ion Boceanu. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera.

arh. Radu Dudescu
– Ministerul de Finanate din Bucuresti

arh. Mircea Alifanti este unul dintre foarte putinii arhitecti romani pentru care expresivitatea arhitecturii rezulta si din pretiozitatea alcatuirii si construirii detaliului.
– Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) – stil functionalist
– fabrica de confectii APACA (1947) – stil functionalist
– prefecturia din Baia Mare (1970) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
– hotelul si primaria din centrul nou, Bistrita (1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Ascanio Damian
– Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) – stil functionalist
– pavilionul de expozitie de pe malul lacului Herastrau, Bucuresti (1948)
– pavilionul de expozitie al economiei nationale (1964) – stilul “international” sau expresivitate structurala
– Primaria din Turnu Severin – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste

arh. N Badescu
– Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) – stil functionalist
arh. I. Ghica-Budesti
– fabrica de confectii APACA (1947) – stil functionalist

arh. V. Krohmalnic
– fabrica de confectii APACA (1947) – stil functionalist

arh. H. Stern
– fabrica de confectii APACA (1947) – stil functionalist

arh. Srulovici
– pavilionul de expozitie de pe malul lacului Herastrau, Bucuresti (1948)

arh. Titus Evolceanu
– bazinul si sala de sport Floreasca din Bucuresti (1947) – stil functionalist

arh. Sofia Ungureanu
– bazinul si sala de sport Floreasca din Bucuresti (1947) – stil functionalist

arh. N. Nedelescu
– cartierul Steagul Rosu / Brasov – stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici

arh. Fl. Teodorescu
– cartierul Steagul Rosu / Brasov – stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici

arh. T. Elian
– cartierul Steagul Rosu / Brasov – stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici

arh. D. Marinescu
– cartierul Steagul Rosu / Brasov – stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici

arh. Gusti
– locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) – stil functionalist

arh. A. Moisescu
– locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) – stil functionalist

arh. Vl. Perceac
– locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) – stil functionalist

arh. Ioana Grigorescu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu
– restaurarea ansamblului manastirii Neamt
– restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna

arh. Nicolae Diaconu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu
– restaurarea ansamblului manastirii Neamt
– restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna

arh. Eugenia Greceanu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu
– restaurarea ansamblului manastirii Neamt
– restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna

arh. Horia Maicu
– Casa Scinteii din Bucuresti, proiectat dupa modelul moscovit – arhitectura realism socialista (stalinista)
– Sala Palatului, Bucuresti (1960) – arhitectura moderna solemn-decorativiste
– teatrul national din Bucuresti (1967-1970) – arhitectura brutalista

arh. Nicolae Porumbescu, a promovat, dupa o formula relativ analoga cu cea a brutalistilor japonezi, o expresie arhitecturala mai indrazneata si cu o anume originalitate locala.
– inematograful “Infratirea intre popoare”, Bucuresti (1953) – arhitectura stalinista
– Circul de Stat din Bucuresti (1960) – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
– casa de cultura din Suceava – arhitectura brutalista
– primaria din Botosani (sfarsitul anilor ’60) – arhitectura brutalista
– primaria din Satu-Mare – arhitectura brutalista

arh. Gheorghe Patrascu
– casa sanatoriala Olanesti (1950) – arhitectura stalinista

arh. Liliana Dinescu
– casa sanatoriala Olanesti (1950) – arhitectura stalinista

arh. P.Em. Miclescu
– teatrul de vara “23 August” (1953) – arhitectura stalinista

arh. D. Marinescu
– teatrul de vara “23 August” (1953) – arhitectura stalinista

arh. Cezar Lazarescu este arhitectul oficial al lui Gh. Gheorghiu-Dej, aflandu-se la sefia unor proiecte importante (sistematizarea litoralului Marii Negre – inceputa in 1956, aeroportul international Otopeni, primarii si hoteluri in diferite orase, etc.
– restaurantul Perla de la Eforie (1959) – stil modernist
– aeroportul international Otopeni (1970) – stilul “international” sau expresivitate structurala
– primaria din Pitesti (1970) – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste
– Sala Polivalenta, Bucuresti (1976)

arh. T. Niga
– mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) – stil modernist

arh. Leon Garcia
– mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) – stil modernist

arh. I. Serban
– mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) – stil modernist

arh. L.Popovici
– restaurantul Perla de la Eforie (1959) – stil modernist

arh. A. Solari-Grimberg
– restaurantul Perla de la Eforie (1959) – stil modernist

arh. C. Rulea
– Circul de Stat din Bucuresti (1960) – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
– Academia Stefan Gheorghiu, Bucuresti (1975) – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste

arh. Teonic Savulescu
– gara din Constanta – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
– gara din Brasov – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala

arh. Florin Ionescu
– gara din Constanta – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
– gara din Brasov – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala

arh. Ilie Radulescu
– gara din Predeal (1969) – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala

arh. Irina Rosetti
– gara din Predeal (1969) – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala

arh. Tiberiu Ricci
– Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti – modernism de factura fascista
– Sala Palatului, Bucuresti (1960) – arhitectura moderna solemn-decorativiste
– cladirea Televiziunii romane, Bucuresti (1973)

arh. Leon Garcia
– Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti – modernism de factura fascista

arh. Mihai Ricci – 1960
– Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti – modernism de factura fascista

arh. Ignace Serban
– Sala Palatului, Bucuresti (1960) – arhitectura moderna solemn-decorativiste

arh. Iancu Radacina
– extinderea hotelului ARO, Brasov (1963) – stilul “international”
– hotelul Alpin din poiana Brasov (1969)- sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Eugen Arvanitache
– hotelul Nord, Bucuresti (1965)

arh. Dinu Gheorghiu
– statiunea Aurora (1974)

arh. Serban Manolescu
– statiunea Jupiter

arh. Em. Machedon
– spitalul din orasul Onesti (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Alice Lepadatu
– spitalul din orasul Onesti (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Silvia Granet
– spitalul din orasul Onesti (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Mihai Enescu
– spitalul din Suceava (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala
– spitalul din Baia Mare – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. C. Cherea
– spitalul din Suceava (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala
– spitalul din Baia Mare – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. M. Bunescu
– spitalul din Suceava (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. A. Muresan
– spitalul din Suceava (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Silvia Granet
– spitalul din Baia Mare – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Margareta Dimboianu
– Institutul de inframicrobiologie, Bucuresti – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Alex. Serbescu
– Institutul de inframicrobiologie, Bucuresti – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. A. Gringerg
– Teatrul de vara la Mamaia (1962) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Mina Laurian
– Teatrul de vara la Mamaia (1962) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Mircea Enescu
– pavilionul de expozitie al economiei nationale (1964) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Fackelman
– liceul de muzica din Timisoara (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Gabriel Cristea
– aeroportul international Otopeni (1970) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. St. Steble
– aeroportul international Otopeni (1970) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Romeo Belea
– teatrul national din Bucuresti (1967-1970) – arhitectura brutalista

arh. Radu Tanasoiu
– teatrul national din Bucuresti (1967-1970) – arhitectura brutalista

arh. Cleopatra Alifanti
– extinderea Academiei Comerciale din Bucuresti (1967-1970) – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste

arh. N. Vladescu
– Casa de cultura din Tirgoviste – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste

arh. Alex. Iotzu – 1974
– hotel Ciucas din Poiana Brasov – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
– teatrul din Craiova (1974) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Const. Savescu
– teatrul din Tirgu Mures (1974) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Nicolae Perianu
– Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Costin Pastia
– Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Stefan Lungu
– Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Paraschiva Iubu
– Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Carol Hacker
– Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Petre Svoboda
– Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Serban Sturdza
– restaurarea pietii Unirii din Timisoara

arh. Stefan Lungu
– asa stiintei si tehnicii de la Rimnicu Vilcea (1974-1982)

arh. Petre Ciuta
– asa stiintei si tehnicii de la Rimnicu Vilcea (1974-1982)

arh. Dorin Stefan
– Casa stiintei si tehnicii de la Slatina (1971-1986)

arh. Em. Barbu Popescu
– Casa stiintei si tehnicii de la Slatina (1971-1986)

arh. Zoltan Takacz
– Postavaria romana, Bucuresti (1986)

arh. P. Cosmatu
– hotelul Bucuresti din capitala (1980)

Presedintele arhitect 18 noiembrie, 2009

Posted by George F in URBAN.
Tags: , , ,
1 comment so far

Arhitect, adica deasupra constructiei si a constructorului, este omul care poseda viziunea coerenta, avand capacitatea de a simti intregul si de a intui detaliile. Este cel care traieste creatia, identificandu-se cu ea, isi dedica viata unor realizari si-si prelungeste existenta in trupul etern al creatiei sale.

Presedinte, omul cu cea mai inalta functie in stat, este reprezentantul de seama, punctul in care se concentreaza forta si prestigiul unei natiuni intregi, avand rol diplomatic la nivel extern si de dirijor al aparatului administrativ, la nivel intern.

Daca politica ridica vremelnic administratori care isi urmaresc doar interesele personale in conjunctura unor relatii de putere si influenta impuse de functia pe care o indeplinesc, ei avand de raspuns doar in fata legii si a curtii de contrui (care in Romania nu face nimic, in sensul ca daca ar disparea, nimeni nu ar simti-o), institutia prezidentiala ar trebui sa se ridice deasupra, sa capete caracter aristocratic, impunand un om cu viziunea evolutiei si cu constiinta importantei actiunilor sale, care sa se raporteze nu la limita de jos a legalitatii, ci la o limita superioara, a idealurilor.

In prag de alegeri, desertul politicii romanesti ridica eterna intrebare pe care Caragiale o remarcat-o: “Dar eu cu cine votez?”. Ca in orice, ne interesam cine sunt favoritii si alegem de acolo raul cel mai mic. N-am sa amintesc aici numele celor trei favoriti pentru a nu le mari cota de popularitate, dar am sa amintesc un candidat cu totul diferit.

Se numeste Eduard Manole si candideaza in mod cu adevarat independent la functia de presedinte al Romaniei. Este evident in categoria celor fara sanse de a castiga, dar ceea ce il detaseaza de masa omogena a contracandidatilor sai este viziunea. Din curiozitate cautand informatii despre domnul Manole am urmarit inregistrarea unui material in care apare. Interesul meu a crescut pe masura ce descopeream informatii despre acest om.

Un articol de pe Rezistenta urbana mentiona o initiativa de a introduce pe buletinul de vot rubrica “NICIUNUL”. Daca am avea o astfel de optiune s-ar putea sa fim confruntati cu situatii in care majoritatea exprima votul de blam. Alternativa ar fi sa votam un candidat din afara listei scurte a favoritilor, fara sa ne pese ca “oricum nu iese”.

Archicad 13 sau testul de ungur 9 noiembrie, 2009

Posted by George F in PROIECTARE, SOFTWARE.
1 comment so far

Dupa ce a inventat tuica romaneasca, a salvat Europa de la a fi un terra deserta si a descoperit mersul pe jos, poporul maghiar revine cu un nou concept de exceptie menit sa revolutioneze si domeniul proiectarii asistate de calculator: crearea unui nou proiect existent.

Conform documentatiei solide care vine odata cu software-urile Archicad 13 si Graphisoft BIM Server tot ce trebuie sa faci pentru a crea un nou Teamwork project este sa deschizi unul existent sau sa ii faci o copie. Explicatia pleaca de la premisa ca ai facut deja un proiect, deci stii deja cum sa-l faci, iar acum, din cine stie ce motiv obscur te documentezi despre cum sa mai faci inca unul.  Citez din subcapitolul “Create Teamwork Project on BIM Server” unicul paragraf al documentatiei care face referire la cum se creaza un proiect nou:

Choose one of the two options for creating an existing Teamwork project on this server:
Import Project from File: Browse for a Teamwork project …
Duplicate Project: This option will duplicate an existing project …

Probabil exista un grup de oameni (ungurii de la Graphisoft) pentru care asemenea lucruri au sens si poate chiar intra in categoria lucrurilor intuitive. Pentru ceilalti insa, asemenea lucruri provoaca amuzament cand nu au nimic urgent de facut, sau furie cand exista un termen limita.

Sapand prin meniuri, documentatie si forumuri am descoperit tot felul de asemenea ciudatenii. De exemplu optiunea de Share pentru un proiect aflat in lucru se afla… unde altundeva decat sub tabul File > New.

Meniul Archicad new-share

In concluzie pot zice doar ca daca genul este irelevant pentru vecinii de la vest, nici succesiunea cronologica a evenimentelor nu are pentru ei o relevanta prea mare, ceea ce explica unele atitudini de-a lungul istoriei. ArchiCADul, desi cumparat de nemtii de la Nemetschek, inca nu poarta urmele logicii, pragmatismului si eficientei cu care de obicei germanii de mandresc. Ritmul in care a evoluat in ultimii ani nu sugereaza o posibila transformare spectaculoasa a sa pe viitor. Poate un salt de la versiunea 13 direct la versiunea 20 poate sa alunge senzatia ca in ceea ce priveste ArchiCAD-ul, nimic nou sub soare.

Cea mai scumpa campanie electorala 7 noiembrie, 2009

Posted by George F in PROIECTARE.
Tags: , , , ,
1 comment so far

Campaniile electorale sunt mereu exorbitant de scumpe si niciodata transparente. Adica este evident ca Basescu nu-si plateste campania electorala in valoare de zece milioane de euro din salariul sau de bugetar, la fel cum nici Iliescu nu si le-a platit din economiile facute la CEC pe vremea parintelui sau spiritual, Ceausescu. E unul din marile dezavantaje ale comunismului perpetuat in tragica noastra incercare democratica. Vorbesc despre faptul ca cel ce administreaza resursele comunitatii beneficiaza de pe urma lor fara a le poseda. Asa se intampla cu politicienii, care pe bani publici isi fac afaceri, imagine, relatii, campanii electorale etc. Asa se face ca absolut toate lucrarile din bani publici incap pe mainile unor mari escroci, care le subcontracteaza unor escroci mai mici, care la randul lor le subcontracteaza unor escroci mai marunti si asa mai departe, pana ce lucrarile ajung sa fie executate de niste parliti pe o suma ridicol de mica, in ciuda unui buget initial exagerat de mare. E un mecanism simplu, prin care rechinii de toate marimile castiga un ban “cinstit”, iar cel care plateste e cel care nu fura nimic ca sa-si acopere pierderile.

La fel s-a inamplat si in cazul amenajarii pietei centrale a Clujului. Un proiect necesar, ambitios, demarat foarte elegant printr-un concurs de solutii si avand o tema de proiectare bine intocmita, care pare a fi atins acum un punct nevralgic: campania electorala. Proiectul apartine celor de la Planwerk, o firma care se zbate intre arhitectura si urbanism, bazandu-se pe influenta la nivel inalt, dar care spre deosebire de alte firme similare, prezinta o competenta profesionala. Evident ca ceva trebuia sa fie gata inainte de alegeri, asa ca lucrarile au fost grabite la maxim, pentru ca macar o parte din piata centrala sa fie oferita drept momeala electorala. Rezultatul, evident sufera grav de pe urma grabei si a neprofesionalismului. Nu stiu ca proiectantii sa fi luat o pozitie in ceea ce priveste lucrarile efectuate, a caror receptie ar trebui refuzata in mod normal.

Putem avea o logica minima rostind cuvinte precum “bine ca au facut macar atat, ca dupa alegeri oricum nu se va mai lucra”, dar din pacate in Romania nu prea avem exemple de lucrari publice care sa fi fost cizelate in timp, ci doar care sa fi fost denaturate si mutilate in urma unor interventii ulterioare total lipsite de inspiratie.

Piata Matei Corvin, zona fantanii arteziene
fantana arteziana in pardoseala
fantana arteziana contemporana

 

CRITICA:
Ceea ce s-a inaugurat anul acesta din proiectul de amenajare a Pietei Matei Corvin consta in schimbarea profilului pietei si a cotelor de calcare, inlocuirea asfaltului cu pavaj de piatra naturala,  amplasarea unei fantani arteziene in axul strazii Eroilor, introducerea unui aliniament de platani pe marginea carosabilului din zona sudica a pietei, integrarea structurii de protectie si expunere a ruinelor romane in noua amenajare, marcarea in pardoseala a urmelor unor ruine cercetate anterior si apoi reacoperite cu pamant si realizarea iluminatului public.

1. Profilul pietei
Modificarea profilului pietei prin interventii asupra pavajului nu este o abordare noua, insa preferinta pentru un profil concav, pare a fi un element de actualitate. Un exemplu anterior de interventie asupra sectiunii unei piete istorice este solutia de amenajare a Pietei Sfatului din Brasov. Aici, in spiritul anilor ’80, arhitectii implicati in elaborarea solutiei au optat pentru o terasare a pietei pentru eliminarea pantei naturale, impartindu-se astfel suprafata sa fluida in mai multe zone cu caracter diferit, lucru accentuat si prin aplicarea unor finisaje diferite in functie de zona. O atitudine opusa acesteia, avem in cazul Pietei Mari din Sibiu, unde la remodenare, s-a optat pentru refacerea profilului istoric.

Pentru cei ce nu stiu, diferenta intre profilul unei strazi moderne si cel al uneia istorice este data de un detaliu tehnic de rezolvare a scurgerilor de ape pluviale. In cazul strazilor si pietelor moderne aceasta scurgere se realizeaza de obicei pe marginile zonei carosabile, care are un profil convex, apa fiind indepartata de la centru catre margini. Fronturile sunt protejate de apa prin trotuare etanse care asigura scurgerea apei catre zona carosabila, apa scurgandu-se pe langa bordura. In cazul strazilor si pietelor traditionale, in lipsa unor pardoseli etanse, se dorea indepartarea cat mai rapida a apelor pluviale de fronturi, pentru a evita inundarea subsolurilor. Astfel cel mai adesea strazile aveau prevazuta o rigola centrala prin care se scurgea atat apa de ploaie, cat si apele uzate din locuinte. In lipsa unui sistem de canalizare subteran, adesea oala de noapte era golita de la fereastra, direct in strada.

Optiunea pentru un profil concav, desi nu vine din dorinta de a reinvia practici medievale, reuseste sa marcheze caracterul special al zonei si sa-i intareasca imaginea medievala. Este un manierism, dar unul binevenit.

Intentia pare insa a se fi lovit de o dificultate tehnica in timpul executiei si profilul concav al pietei a iesit oarecum denivelat, inflorit cu tot felul de cucuie. In zona de vest, in care cota pietei este mai ridicata, pardoseala urca pentru a diminua sau chiar elimina treptele existente in prezent. Racordul cu fronturile urmeaza a fi facut, si vom putea vedea atunci cum este rezolvat.

2. Pavaj de piatra naturala
Axul strazii Eroilor a fost prelungit in mod fericit in interiorul pietei, desenul de pardoseala prelungindu-se pe zona sudica a pietei, unde este amplasata fantana arteziana. In rest, pardoseala folosita este piatra cubica de bazalt. Aici apare din nou o greseala grava de executie si probabil o dovada a neimplicarii proiectantilor in urmarirea si asistenta de santier. Piatra cubica folosita a fost pusa in opera fara a fi amestecata, artfel iesind un nefericit joc de nuante a pavajului, in functie de lotul din care a fost luata piatra. In mod normal piatra folosita ar fi trebuit sa aiba variatii de culoare mult mai mici si in plus sa fie amestecata, pentru a evita asemenea patternuri tehnologice.

De asemenea dimensiunea mica a pietrei cubice folosite pentru pavarea unui spatiu atat de mare precum piata centrala din Cluj, accentueaza in mod nefericit un ritm orea rapid al desenului de pardoseala si o dimensiune prea mare a pietei. Un desen de pardoseala mai complex, care sa formeze un pattern mai aerat (ca in cazul pietei din Sibiu) si folosirea unor calupuri de piatra mai mari, ar fi asigurat evitarea neajunsurilor acuale.

Peste toate acestea, probabil datorita grabei in care s-au desfasurat lucrarile, rosturile pavajului sunt sinuoase intr-un mod neregulat, accentuand si mai mult senzatia de lucru prost facut.

Prin folosirea unei nuante diferite de piatra, s-a dorit marcarea in pardoseala a conturului ruinelor romane care timp de multi ani au stat expuse in gropile lui Funar. Aceasta diferenta de nuanta este fina, ceea ce e bine pentru ca nu deranjeaza in perceptia ansamblului, insa datorita variatiilro involuntare aparute la realizarea pardoselii, aproape ca si acest plan desenat pare a fi o inabilitate.

3. Fantana arteziana
Dispusa in axul strazii Eroilor, ca punct final in pietonalul realizat in urma cu un an, fantana arteziana are o forma liniara si se prezinta mai degraba ca un sir de trei fantani.

De la est spre vest, prima fantana preia ideea de bazin de apa cu pereti masivi, peste care apa revarsa incet. Limbajul este simplificat, si datorita rasucirii fantanii fata de ax ea pare a fi asimetrica, ceea ce ar fi o noutate in domeniul fantanilor arteziene din spatiul public romanesc. A doua fantana consta in jeturi de apa integrate in pardoseala, care prin intermitenta si lumina, reusesc sa anime piata, captivand atentia tuturor copiilor. Cu siguranta la vara, locul va fi plin de copii dornici sa alerge printre si pe sub jeturile de apa. Mai putin inspirat, dar cu siguranta populist, e dispunerea unor lumini colorate care vizual transforma apa in lichid verde, roz si portocaliu fosforescent. In fine, a treia fantana, este cea mai neinteresanta din suita, prezentandu-se sub fora unei cascade care nu reuseste sa aibe o panza uniforma de apa, care se prabuseste de la o inaltime de 50 de centimetri intr-o balta adanca de alti 20 de centimetri. Cateva lespezi de piatra dispuse in apa, ademenesc copii sa sara de pe una pe alta, punandu-le probabil viata in pericol, existand pericolul de alunecare.

4. Aliniamentul de platani
Alegerea speciilor pentru aliniamentele in oras este o chestiune delicata si care poate impune caracterul unei zone. Dupa ce fostul primar de rau augur al Clujului (Funar) a plantat alternativ in zona centrala stejari, brazi si tei, reusind sa zapaceasca orice unitate a spatiilor publice, plantarea pe strada Eroilor a unui aliniament de tei pare un efort de igiena estetica absolut necesar. Totusi, teii par a se fi potrivitimai bine unor orase precum Iasi sau Dorohoi, in vreme ce la Cluj ar fi mers o specie mai occidentala. In piata, s-a optat pentru platani, ceea ce este mult mai bine, mai ales data fiind dimensiunile mari ale acestor arbori ajunsi la maturitate care se va potrivi unei piete atat de mari.

5. Integrarea structurii de protectie si expunere a ruinelor romane
Desi inaugurata anterior, constructia de protectie si expunere a reuinelor romane abia acum poate fi perceputa in contextul ce i-a fost prevazut, adica libera de orice vecinatate. Pare oarecum stinghera acum ca nu mai este nimic in jur decat pardoseala cu balbaieli. Linia minimalista impusa intregii amenajari a dus in cazul acesta la folosirea unei acoperiri de sticla, protejata impotriva calcarii prin inaltarea la ~70 cm. Din pacate apa de ploaie balteste pe sticla facand dificil privitul vestigiilor arheologice. De asemenea in timpul spectacolelor ce vor fi organizate in piata, aceasta constructie de protectie va trebui mereu protejata pentru a nu se produce accidente. La dimensiunea pe care o are (cam 10/5 m) permite accesul a 200 de persoane, adica unei incarcari de 15 tone… care ar putea sari simultan (ceea ce se intampla de obicei la concerte) capatand un impuls urias. Vom cauta informatii referitor la incarcarea capabila a structurii respective.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.