jump to navigation

Arhitecti români 10 septembrie, 2010

Posted by George F in ARHITECTI.
Tags: ,
4 comments

Unul din proiectele initiate, si pentru care speram sa obtinem intr-un final sustinerea OAR, presupune realizarea unei baze de date cu arhitectii romani si proiectele acestora. Momentan am elaborat o lista partiala si pentru ca ea sa poata fi folosita si dezvoltata, o facem publica aici, precum si pe o pagina din wikipedia romaneasca.

ARHITECTI ROMANI:
arh. Daniel Renard
– Cazinoul din Constanta (1907-1911) – stil 1900
– vechiul hotel Athenee-Palace (1910) – stil 1900

arh. Petre Antonescu
– Cazinoul din Sinaia – stil 1900

arh. Leonida Negrescu
– magazinul Orfeu din Bucuresti – stil 1900

arh. Deszo Jakab
– complexul Vulturul Negru din Oradea (1907-1910) – stil Secession
– fosta primarie din Oradea (1907-1908) – stil Secession
– Palatul Culturii din Tirgu-Mures (1913) – stil Secession

arh. Marcel Komor
– complexul Vulturul Negru din Oradea (1907-1910) – stil Secession
– fosta primarie din Oradea (1907-1908) – stil Secession
– Palatul Culturii din Tirgu-Mures (1913) – stil Secession

arh. Kalman Rimanoczy-fiul
– Palatul Apollo din Oradea (1913-1914) – stil Secession

arh. Sandor Baumgarten
– liceul “Bolyai Farkas” din Tirgu-Mures (1908-1909) – stil Secession

arh. Jozsef Vago arh. Laszlo Vago arh. Ferenc Lobl

arh. Petre Antonescu arh. Constantin Joja

arh. Dimitrie Ionescu-Berechet
-Biserica Casin ( cunoscuta drept “Manastirea Casin”)
-Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Argeş,construit în 1920 , în stil neoromânesc
– Mausoleul de la Mateias, în 1935
– Parcul Schitului Dragoslavele,pe o suprafaţă de 2,5 ha. Este o amenajare peisagistică integrată anasamblului de clădiri edificat post 1925 în stilul arhitecturii naţionale

arh. Ion Mincu – primul diplomat roman al Ecole des Beaux Arts, Paris
– casa Lahovary din Bucuresti (1886) – stil Neoromanesc
– “bufetul” de pe soseaua Kiseleff din Bucuresti (1892, dupa planurile intocmite in 1889 pentru pavilionul romanesc la Expozitia universala de la Paris) – stil Neoromanesc
– scoala Centrala de fete din Bucuresti (1890) – stil Neoromanesc
– palatul administrativ din Galati – stil Neoromanesc
– banca comerciala din Craiova – stil Neoromanesc
– banca comerciala din Braila – stil Neoromanesc

arh. Giulio Magni – arhitect italian care a activat in Romania, continuator al lui Ion Mincu
– scoala primara Mavrogheni (1895) – stil Neoromanesc
– gara de la Curtea de Arges (1898) – stil Neoromanesc

arh. Petre Antonescu
– Ministerul Constructiilor din Bucuresti – actuala Primarie a capitalei (1906-1910) – stil Neoromanesc
– Palatul administrativ din Craiova (1912-1913) – stil Neoromanesc
– banca Marmorosch-Blank din bucuresti (1915-1923) – stil Neoromanesc
– imobilul pentru salariatii Bancii Nationale din Bucuresti -
– conacul din Stefanesti, jud. Arges – stil Neoromanesc

arh. Nicolae Ghica-Budesti
– Palatul pentru colectiile muzeului de arta nationala (1912-1939) – stil Neoromanesc
– biserica greco-catolica din str. Polona in Bucuresti – stil Neoromanesc
– biserica Cutitul de argint din Bucuresti – stil Neoromanesc
– casa Rosetti din Bucuresti – stil Neoromanesc
– liceul din Rimnicu-Vilcea – stil Neoromanesc

arh. Cristofi Cerchez
– spitalul Polizu din Bucuresti – stil Neoromanesc
– vila Minovici din Bucuresti – stil Neoromanesc

arh. Grigore Cerchez
– cladirea veche a Institutului de Arhitectura (1912-1927) – stil Neoromanesc
– corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni – stil Neoromanesc
– casa Disescu din Bucuresti – stil Neoromanesc

arh. Al. Clavel
– cladirea veche a Institutului de Arhitectura (1912-1927) – stil Neoromanesc
– corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni – stil Neoromanesc
– casa Disescu din Bucuresti – stil Neoromanesc

arh. Florea Stanculescu
– ansambluri de locuinte ieftine – stil Neoromanesc
– proiecte tip de locuinte rurale – stil Neoromanesc
– scoli rurale – stil Neoromanesc
– vami – stil Neoromanesc
– Palatul Agriculturii din Braila – stil Neoromanesc

arh. Statie Ciortan
– multe cladiri ale administratiei financiare in Bucuresti si alte orase – stil Neoromanesc
– Vama Postei din Bucuresti – stil Neoromanesc

arh. Constantin Iotzu
– Casa corpului didactic, Bucuresti – stil Neoromanesc

arh. Paul Smarandescu
– case particulare in Ploiesti – stil Neoromanesc
– case particulare in Bucuresti – stil Neoromanesc
– case particulare in Sinaia – stil Neoromanesc
– imobile de raport – stil Neoromanesc

arh. G. Cristinel
– primaria din Banu Manta, Bucuresti – stil Neoromanesc
– catedrala ortodoxa din Cluj – stil Neoromanesc
– Ateneul universitar Regele Ferdinand din Cluj – stil Art-Deco

arh. I.D. Traianescu – stil Neoromanesc arh. Toma T. Socolescu – stil Neoromanesc

arh. Horia Creanga – exponentul liniei formale celei mai radicale si cel care impune arhitectura moderna si intreprinde un travaliu consecvent de modernizare a tipologiei imobilului de raport. Face o arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene, in special in arhitectura expozitiilor proiectate. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera.
– imobilul ARO, bd. Bratianu, Bucuresti (1929-1931) – stilul Modernist
– cinematograful din imobilul ARO, bd. Bratianu, Bucuresti (1934) – stilul Modernist
– imobilul Otulescu din Bucuresti (1934-1935) – stilul Modernist
– imobilul Malaxa din Bucuresti (1935-1937) – stilul Modernist
– vila Bunescu din Bucuresti (1932) – stilul Modernist
– Cantacuzino din Bucuresti (1934) – stilul Modernist
– stadionul ANEF din Bucuresti (1933-1939) – stilul Modernist
– uzinele Malaxa din Bucuresti (1931-1932 si 1936-1939) – stilul Modernist
– halele Obor din Bucuresti (1937) – stilul Modernist
– palatul Culturii de la Cernauti – 1935-1937 – stilul Modernist

arh. Marcel Iancu, pictor, arhitect si publicist, singurul care este legat de miscarile de avangarda europene (co-fondator al miscarii Dada, Zurich, 1916) si care introduce programatic ideile Miscarii Moderne in Romania. Face o arhitectura modernista cu clare orientari de factura expresionista.
– imobilul Herman Iancu – 1926 – stilul Modernist
– imobilul Clara Iancu – 1931 – stilul Modernist
– imobilul Gold din Bucuresti – 1934 – stilul Modernist
– imobilul Bazaltin din Bucuresti – 1935 – stilul Modernist
– imobilul Haimovici din Bucuresti – 1937 – stilul Modernist
– vila Fuchs din Bucuresti – 1929 – stilul Modernist
– vila Chihaescu din Bucuresti – 1930 – stilul Modernist
– vila Iluta din Bucuresti – 1931 – stilul Modernist
– vila Wexler din Bucuresti – 1931 – stilul Modernist
– vila Juster din Bucuresti – 1931 – stilul Modernist
– vila Reich din Bucuresti – 1937 – stilul Modernist
– strandul FSSR din Bucuresti – 1929 – stilul Modernist
– sanatoriul Popper/Predeal – 1934 – stilul Modernist

arh. George Matei Cantacuzino, personalitate culturala de mare cuprindere si autor al unei teorii de arhitectura originale, exponentul unui palladianism modern
– hala de avioane a uzinei IAR/Brasov – stilul Modernist
– vila Ariana/Eforie – stilul Modernist
– hotelul Belona/Eforie – stilul Modernist

arh. Duiliu Marcu – arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene care se resimte in arhitectura sa monumentala. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera.
– Casa de credit si asigurari a magistratilor – 1935-1937 – stilul Modernist
– biblioteca Academiei – 1936-1937 – stilul Modernist
– Administratia autonoma a monopolurilor statului – 1934-1941 – stilul Modernist
– piata alimentara de la Buzau – stilul Modernist
– imobile de locuit si vile – stilul Modernist
– palatul CFR din Bucuresti

arh. Paul Emil Miclescu
– uzinele Ford, Bucuresti – 1930-1932 – stilul Modernist

arh. Grigore Ionescu
– sanatoriul Toria/Covasna – 1933-1934 – stilul Modernist
– spitalul Emilia Irza (1950) – stil functionalist
– Facultatea de Drumuri si Poduri (1950) – stil functionalist

arh. Octav Doicescu, este principalul reprezentant al liniei stilistice a modernismului de frontiera / modernismul eclectic
– clubul nautic de la Snagov – stilul Modernist
– cartierul U.C.B. din Bucuresti – stilul Modernist de frontiera
– biblioteca si clubul nautic din parcul Herastrau, Bucuresti – stilul Modernist de frontiera
– o serie de vile – stilul Modernist de frontiera
– blocul de birouri Banloc din Bucuresti
– Opera Romana (1953) – arhitectura stalinista
– Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
arh. Henriette Delavrancea-Gibory, reprezentant al liniei stilistice a modernismului de frontiera / modernismul eclectic arh. Ion Niga arh. Tiberiu Niga

arh. Van Saanen-Algy
– Palatul Telefoanelor din Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Louis Week
– Palatul Telefoanelor din Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Walter Froy
– Palatul Telefoanelor din Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Ioan Rosu
– Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Radu Culcer
– Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti – stil Art-Deco

arh. E. Nadejde
– corpul nou al Garii de Nord, Bucuresti – stil Art-Deco
– judecatoria din Stirbei Voda, Bucuresti – stil Art-Deco

arh. E. Cusnenco
– corpul nou al Garii de Nord, Bucuresti – stil Art-Deco
– judecatoria din Stirbei Voda, Bucuresti – stil Art-Deco

arh. N. Georgescu
– blocul edilitar cu teatru, primarie, comert din piata Amzei, Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Arghir Culina
– hotelul Ambasador din Bucuresti – stil Art-Deco
– hotelul Union din Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Jean Monda
– Societatea Asigurarea romaneasca din Bucuresti – stil Art-Deco
– imobile de locuit din Dacia 15 si 66, Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Victor Smighelschi
– muzeul Institutului de studii clasice din Cluj – stil Art-Deco
– prefectura din Satu-Mare – stil Art-Deco

arh. Ion Boceanu. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera.

arh. Radu Dudescu
– Ministerul de Finanate din Bucuresti

arh. Mircea Alifanti este unul dintre foarte putinii arhitecti romani pentru care expresivitatea arhitecturii rezulta si din pretiozitatea alcatuirii si construirii detaliului.
– Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) – stil functionalist
– fabrica de confectii APACA (1947) – stil functionalist
– prefecturia din Baia Mare (1970) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
– hotelul si primaria din centrul nou, Bistrita (1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Ascanio Damian
– Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) – stil functionalist
– pavilionul de expozitie de pe malul lacului Herastrau, Bucuresti (1948)
– pavilionul de expozitie al economiei nationale (1964) – stilul “international” sau expresivitate structurala
– Primaria din Turnu Severin – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste

arh. N Badescu
– Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) – stil functionalist
arh. I. Ghica-Budesti
– fabrica de confectii APACA (1947) – stil functionalist

arh. V. Krohmalnic
– fabrica de confectii APACA (1947) – stil functionalist

arh. H. Stern
– fabrica de confectii APACA (1947) – stil functionalist

arh. Srulovici
– pavilionul de expozitie de pe malul lacului Herastrau, Bucuresti (1948)

arh. Titus Evolceanu
– bazinul si sala de sport Floreasca din Bucuresti (1947) – stil functionalist

arh. Sofia Ungureanu
– bazinul si sala de sport Floreasca din Bucuresti (1947) – stil functionalist

arh. N. Nedelescu
– cartierul Steagul Rosu / Brasov – stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici

arh. Fl. Teodorescu
– cartierul Steagul Rosu / Brasov – stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici

arh. T. Elian
– cartierul Steagul Rosu / Brasov – stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici

arh. D. Marinescu
– cartierul Steagul Rosu / Brasov – stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici

arh. Gusti
– locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) – stil functionalist

arh. A. Moisescu
– locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) – stil functionalist

arh. Vl. Perceac
– locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) – stil functionalist

arh. Ioana Grigorescu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu
– restaurarea ansamblului manastirii Neamt
– restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna

arh. Nicolae Diaconu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu
– restaurarea ansamblului manastirii Neamt
– restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna

arh. Eugenia Greceanu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu
– restaurarea ansamblului manastirii Neamt
– restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna

arh. Horia Maicu
– Casa Scinteii din Bucuresti, proiectat dupa modelul moscovit – arhitectura realism socialista (stalinista)
– Sala Palatului, Bucuresti (1960) – arhitectura moderna solemn-decorativiste
– teatrul national din Bucuresti (1967-1970) – arhitectura brutalista

arh. Nicolae Porumbescu, a promovat, dupa o formula relativ analoga cu cea a brutalistilor japonezi, o expresie arhitecturala mai indrazneata si cu o anume originalitate locala.
– inematograful “Infratirea intre popoare”, Bucuresti (1953) – arhitectura stalinista
– Circul de Stat din Bucuresti (1960) – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
– casa de cultura din Suceava – arhitectura brutalista
– primaria din Botosani (sfarsitul anilor ’60) – arhitectura brutalista
– primaria din Satu-Mare – arhitectura brutalista

arh. Gheorghe Patrascu
– casa sanatoriala Olanesti (1950) – arhitectura stalinista

arh. Liliana Dinescu
– casa sanatoriala Olanesti (1950) – arhitectura stalinista

arh. P.Em. Miclescu
– teatrul de vara “23 August” (1953) – arhitectura stalinista

arh. D. Marinescu
– teatrul de vara “23 August” (1953) – arhitectura stalinista

arh. Cezar Lazarescu este arhitectul oficial al lui Gh. Gheorghiu-Dej, aflandu-se la sefia unor proiecte importante (sistematizarea litoralului Marii Negre – inceputa in 1956, aeroportul international Otopeni, primarii si hoteluri in diferite orase, etc.
– restaurantul Perla de la Eforie (1959) – stil modernist
– aeroportul international Otopeni (1970) – stilul “international” sau expresivitate structurala
– primaria din Pitesti (1970) – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste
– Sala Polivalenta, Bucuresti (1976)

arh. T. Niga
– mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) – stil modernist

arh. Leon Garcia
– mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) – stil modernist

arh. I. Serban
– mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) – stil modernist

arh. L.Popovici
– restaurantul Perla de la Eforie (1959) – stil modernist

arh. A. Solari-Grimberg
– restaurantul Perla de la Eforie (1959) – stil modernist

arh. C. Rulea
– Circul de Stat din Bucuresti (1960) – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
– Academia Stefan Gheorghiu, Bucuresti (1975) – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste

arh. Teonic Savulescu
– gara din Constanta – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
– gara din Brasov – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala

arh. Florin Ionescu
– gara din Constanta – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
– gara din Brasov – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala

arh. Ilie Radulescu
– gara din Predeal (1969) – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala

arh. Irina Rosetti
– gara din Predeal (1969) – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala

arh. Tiberiu Ricci
– Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti – modernism de factura fascista
– Sala Palatului, Bucuresti (1960) – arhitectura moderna solemn-decorativiste
– cladirea Televiziunii romane, Bucuresti (1973)

arh. Leon Garcia
– Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti – modernism de factura fascista

arh. Mihai Ricci – 1960
– Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti – modernism de factura fascista

arh. Ignace Serban
– Sala Palatului, Bucuresti (1960) – arhitectura moderna solemn-decorativiste

arh. Iancu Radacina
– extinderea hotelului ARO, Brasov (1963) – stilul “international”
– hotelul Alpin din poiana Brasov (1969)- sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Eugen Arvanitache
– hotelul Nord, Bucuresti (1965)

arh. Dinu Gheorghiu
– statiunea Aurora (1974)

arh. Serban Manolescu
– statiunea Jupiter

arh. Em. Machedon
– spitalul din orasul Onesti (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Alice Lepadatu
– spitalul din orasul Onesti (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Silvia Granet
– spitalul din orasul Onesti (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Mihai Enescu
– spitalul din Suceava (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala
– spitalul din Baia Mare – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. C. Cherea
– spitalul din Suceava (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala
– spitalul din Baia Mare – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. M. Bunescu
– spitalul din Suceava (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. A. Muresan
– spitalul din Suceava (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Silvia Granet
– spitalul din Baia Mare – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Margareta Dimboianu
– Institutul de inframicrobiologie, Bucuresti – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Alex. Serbescu
– Institutul de inframicrobiologie, Bucuresti – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. A. Gringerg
– Teatrul de vara la Mamaia (1962) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Mina Laurian
– Teatrul de vara la Mamaia (1962) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Mircea Enescu
– pavilionul de expozitie al economiei nationale (1964) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Fackelman
– liceul de muzica din Timisoara (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Gabriel Cristea
– aeroportul international Otopeni (1970) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. St. Steble
– aeroportul international Otopeni (1970) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Romeo Belea
– teatrul national din Bucuresti (1967-1970) – arhitectura brutalista

arh. Radu Tanasoiu
– teatrul national din Bucuresti (1967-1970) – arhitectura brutalista

arh. Cleopatra Alifanti
– extinderea Academiei Comerciale din Bucuresti (1967-1970) – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste

arh. N. Vladescu
– Casa de cultura din Tirgoviste – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste

arh. Alex. Iotzu – 1974
– hotel Ciucas din Poiana Brasov – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
– teatrul din Craiova (1974) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Const. Savescu
– teatrul din Tirgu Mures (1974) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Nicolae Perianu
– Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Costin Pastia
– Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Stefan Lungu
– Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Paraschiva Iubu
– Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Carol Hacker
– Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Petre Svoboda
– Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Serban Sturdza
– restaurarea pietii Unirii din Timisoara

arh. Stefan Lungu
– asa stiintei si tehnicii de la Rimnicu Vilcea (1974-1982)

arh. Petre Ciuta
– asa stiintei si tehnicii de la Rimnicu Vilcea (1974-1982)

arh. Dorin Stefan
– Casa stiintei si tehnicii de la Slatina (1971-1986)

arh. Em. Barbu Popescu
– Casa stiintei si tehnicii de la Slatina (1971-1986)

arh. Zoltan Takacz
– Postavaria romana, Bucuresti (1986)

arh. P. Cosmatu
– hotelul Bucuresti din capitala (1980)

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.