jump to navigation

Arhitecti români 10 septembrie, 2010

Posted by George F in ARHITECTI.
Tags: ,
4 comments

Unul din proiectele initiate, si pentru care speram sa obtinem intr-un final sustinerea OAR, presupune realizarea unei baze de date cu arhitectii romani si proiectele acestora. Momentan am elaborat o lista partiala si pentru ca ea sa poata fi folosita si dezvoltata, o facem publica aici, precum si pe o pagina din wikipedia romaneasca.

ARHITECTI ROMANI:
arh. Daniel Renard
- Cazinoul din Constanta (1907-1911) – stil 1900
- vechiul hotel Athenee-Palace (1910) – stil 1900

arh. Petre Antonescu
- Cazinoul din Sinaia – stil 1900

arh. Leonida Negrescu
- magazinul Orfeu din Bucuresti – stil 1900

arh. Deszo Jakab
- complexul Vulturul Negru din Oradea (1907-1910) – stil Secession
- fosta primarie din Oradea (1907-1908) – stil Secession
- Palatul Culturii din Tirgu-Mures (1913) – stil Secession

arh. Marcel Komor
- complexul Vulturul Negru din Oradea (1907-1910) – stil Secession
- fosta primarie din Oradea (1907-1908) – stil Secession
- Palatul Culturii din Tirgu-Mures (1913) – stil Secession

arh. Kalman Rimanoczy-fiul
- Palatul Apollo din Oradea (1913-1914) – stil Secession

arh. Sandor Baumgarten
- liceul “Bolyai Farkas” din Tirgu-Mures (1908-1909) – stil Secession

arh. Jozsef Vago arh. Laszlo Vago arh. Ferenc Lobl

arh. Petre Antonescu arh. Constantin Joja

arh. Dimitrie Ionescu-Berechet
-Biserica Casin ( cunoscuta drept “Manastirea Casin”)
-Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Argeş,construit în 1920 , în stil neoromânesc
- Mausoleul de la Mateias, în 1935
- Parcul Schitului Dragoslavele,pe o suprafaţă de 2,5 ha. Este o amenajare peisagistică integrată anasamblului de clădiri edificat post 1925 în stilul arhitecturii naţionale

arh. Ion Mincu – primul diplomat roman al Ecole des Beaux Arts, Paris
- casa Lahovary din Bucuresti (1886) – stil Neoromanesc
- “bufetul” de pe soseaua Kiseleff din Bucuresti (1892, dupa planurile intocmite in 1889 pentru pavilionul romanesc la Expozitia universala de la Paris) – stil Neoromanesc
- scoala Centrala de fete din Bucuresti (1890) – stil Neoromanesc
- palatul administrativ din Galati – stil Neoromanesc
- banca comerciala din Craiova – stil Neoromanesc
- banca comerciala din Braila – stil Neoromanesc

arh. Giulio Magni – arhitect italian care a activat in Romania, continuator al lui Ion Mincu
- scoala primara Mavrogheni (1895) – stil Neoromanesc
- gara de la Curtea de Arges (1898) – stil Neoromanesc

arh. Petre Antonescu
- Ministerul Constructiilor din Bucuresti – actuala Primarie a capitalei (1906-1910) – stil Neoromanesc
- Palatul administrativ din Craiova (1912-1913) – stil Neoromanesc
- banca Marmorosch-Blank din bucuresti (1915-1923) – stil Neoromanesc
- imobilul pentru salariatii Bancii Nationale din Bucuresti -
- conacul din Stefanesti, jud. Arges – stil Neoromanesc

arh. Nicolae Ghica-Budesti
- Palatul pentru colectiile muzeului de arta nationala (1912-1939) – stil Neoromanesc
- biserica greco-catolica din str. Polona in Bucuresti – stil Neoromanesc
- biserica Cutitul de argint din Bucuresti – stil Neoromanesc
- casa Rosetti din Bucuresti – stil Neoromanesc
- liceul din Rimnicu-Vilcea – stil Neoromanesc

arh. Cristofi Cerchez
- spitalul Polizu din Bucuresti – stil Neoromanesc
- vila Minovici din Bucuresti – stil Neoromanesc

arh. Grigore Cerchez
- cladirea veche a Institutului de Arhitectura (1912-1927) – stil Neoromanesc
- corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni – stil Neoromanesc
- casa Disescu din Bucuresti – stil Neoromanesc

arh. Al. Clavel
- cladirea veche a Institutului de Arhitectura (1912-1927) – stil Neoromanesc
- corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni – stil Neoromanesc
- casa Disescu din Bucuresti – stil Neoromanesc

arh. Florea Stanculescu
- ansambluri de locuinte ieftine – stil Neoromanesc
- proiecte tip de locuinte rurale – stil Neoromanesc
- scoli rurale – stil Neoromanesc
- vami – stil Neoromanesc
- Palatul Agriculturii din Braila – stil Neoromanesc

arh. Statie Ciortan
- multe cladiri ale administratiei financiare in Bucuresti si alte orase – stil Neoromanesc
- Vama Postei din Bucuresti – stil Neoromanesc

arh. Constantin Iotzu
- Casa corpului didactic, Bucuresti – stil Neoromanesc

arh. Paul Smarandescu
- case particulare in Ploiesti – stil Neoromanesc
- case particulare in Bucuresti – stil Neoromanesc
- case particulare in Sinaia – stil Neoromanesc
- imobile de raport – stil Neoromanesc

arh. G. Cristinel
- primaria din Banu Manta, Bucuresti – stil Neoromanesc
- catedrala ortodoxa din Cluj – stil Neoromanesc
- Ateneul universitar Regele Ferdinand din Cluj – stil Art-Deco

arh. I.D. Traianescu – stil Neoromanesc arh. Toma T. Socolescu – stil Neoromanesc

arh. Horia Creanga – exponentul liniei formale celei mai radicale si cel care impune arhitectura moderna si intreprinde un travaliu consecvent de modernizare a tipologiei imobilului de raport. Face o arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene, in special in arhitectura expozitiilor proiectate. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera.
- imobilul ARO, bd. Bratianu, Bucuresti (1929-1931) – stilul Modernist
- cinematograful din imobilul ARO, bd. Bratianu, Bucuresti (1934) – stilul Modernist
- imobilul Otulescu din Bucuresti (1934-1935) – stilul Modernist
- imobilul Malaxa din Bucuresti (1935-1937) – stilul Modernist
- vila Bunescu din Bucuresti (1932) – stilul Modernist
- Cantacuzino din Bucuresti (1934) – stilul Modernist
- stadionul ANEF din Bucuresti (1933-1939) – stilul Modernist
- uzinele Malaxa din Bucuresti (1931-1932 si 1936-1939) – stilul Modernist
- halele Obor din Bucuresti (1937) – stilul Modernist
- palatul Culturii de la Cernauti – 1935-1937 – stilul Modernist

arh. Marcel Iancu, pictor, arhitect si publicist, singurul care este legat de miscarile de avangarda europene (co-fondator al miscarii Dada, Zurich, 1916) si care introduce programatic ideile Miscarii Moderne in Romania. Face o arhitectura modernista cu clare orientari de factura expresionista.
- imobilul Herman Iancu – 1926 – stilul Modernist
- imobilul Clara Iancu – 1931 – stilul Modernist
- imobilul Gold din Bucuresti – 1934 – stilul Modernist
- imobilul Bazaltin din Bucuresti – 1935 – stilul Modernist
- imobilul Haimovici din Bucuresti – 1937 – stilul Modernist
- vila Fuchs din Bucuresti – 1929 – stilul Modernist
- vila Chihaescu din Bucuresti – 1930 – stilul Modernist
- vila Iluta din Bucuresti – 1931 – stilul Modernist
- vila Wexler din Bucuresti – 1931 – stilul Modernist
- vila Juster din Bucuresti – 1931 – stilul Modernist
- vila Reich din Bucuresti – 1937 – stilul Modernist
- strandul FSSR din Bucuresti – 1929 – stilul Modernist
- sanatoriul Popper/Predeal – 1934 – stilul Modernist

arh. George Matei Cantacuzino, personalitate culturala de mare cuprindere si autor al unei teorii de arhitectura originale, exponentul unui palladianism modern
- hala de avioane a uzinei IAR/Brasov – stilul Modernist
- vila Ariana/Eforie – stilul Modernist
- hotelul Belona/Eforie – stilul Modernist

arh. Duiliu Marcu – arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene care se resimte in arhitectura sa monumentala. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera.
- Casa de credit si asigurari a magistratilor – 1935-1937 – stilul Modernist
- biblioteca Academiei – 1936-1937 – stilul Modernist
- Administratia autonoma a monopolurilor statului – 1934-1941 – stilul Modernist
- piata alimentara de la Buzau – stilul Modernist
- imobile de locuit si vile – stilul Modernist
- palatul CFR din Bucuresti

arh. Paul Emil Miclescu
- uzinele Ford, Bucuresti – 1930-1932 – stilul Modernist

arh. Grigore Ionescu
- sanatoriul Toria/Covasna – 1933-1934 – stilul Modernist
- spitalul Emilia Irza (1950) – stil functionalist
- Facultatea de Drumuri si Poduri (1950) – stil functionalist

arh. Octav Doicescu, este principalul reprezentant al liniei stilistice a modernismului de frontiera / modernismul eclectic
- clubul nautic de la Snagov – stilul Modernist
- cartierul U.C.B. din Bucuresti – stilul Modernist de frontiera
- biblioteca si clubul nautic din parcul Herastrau, Bucuresti – stilul Modernist de frontiera
- o serie de vile – stilul Modernist de frontiera
- blocul de birouri Banloc din Bucuresti
- Opera Romana (1953) – arhitectura stalinista
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
arh. Henriette Delavrancea-Gibory, reprezentant al liniei stilistice a modernismului de frontiera / modernismul eclectic arh. Ion Niga arh. Tiberiu Niga

arh. Van Saanen-Algy
- Palatul Telefoanelor din Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Louis Week
- Palatul Telefoanelor din Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Walter Froy
- Palatul Telefoanelor din Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Ioan Rosu
- Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Radu Culcer
- Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti – stil Art-Deco

arh. E. Nadejde
- corpul nou al Garii de Nord, Bucuresti – stil Art-Deco
- judecatoria din Stirbei Voda, Bucuresti – stil Art-Deco

arh. E. Cusnenco
- corpul nou al Garii de Nord, Bucuresti – stil Art-Deco
- judecatoria din Stirbei Voda, Bucuresti – stil Art-Deco

arh. N. Georgescu
- blocul edilitar cu teatru, primarie, comert din piata Amzei, Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Arghir Culina
- hotelul Ambasador din Bucuresti – stil Art-Deco
- hotelul Union din Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Jean Monda
- Societatea Asigurarea romaneasca din Bucuresti – stil Art-Deco
- imobile de locuit din Dacia 15 si 66, Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Victor Smighelschi
- muzeul Institutului de studii clasice din Cluj – stil Art-Deco
- prefectura din Satu-Mare – stil Art-Deco

arh. Ion Boceanu. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera.

arh. Radu Dudescu
- Ministerul de Finanate din Bucuresti

arh. Mircea Alifanti este unul dintre foarte putinii arhitecti romani pentru care expresivitatea arhitecturii rezulta si din pretiozitatea alcatuirii si construirii detaliului.
- Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) – stil functionalist
- fabrica de confectii APACA (1947) – stil functionalist
- prefecturia din Baia Mare (1970) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
- hotelul si primaria din centrul nou, Bistrita (1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Ascanio Damian
- Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) – stil functionalist
- pavilionul de expozitie de pe malul lacului Herastrau, Bucuresti (1948)
- pavilionul de expozitie al economiei nationale (1964) – stilul “international” sau expresivitate structurala
- Primaria din Turnu Severin – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste

arh. N Badescu
- Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) – stil functionalist
arh. I. Ghica-Budesti
- fabrica de confectii APACA (1947) – stil functionalist

arh. V. Krohmalnic
- fabrica de confectii APACA (1947) – stil functionalist

arh. H. Stern
- fabrica de confectii APACA (1947) – stil functionalist

arh. Srulovici
- pavilionul de expozitie de pe malul lacului Herastrau, Bucuresti (1948)

arh. Titus Evolceanu
- bazinul si sala de sport Floreasca din Bucuresti (1947) – stil functionalist

arh. Sofia Ungureanu
- bazinul si sala de sport Floreasca din Bucuresti (1947) – stil functionalist

arh. N. Nedelescu
- cartierul Steagul Rosu / Brasov – stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici

arh. Fl. Teodorescu
- cartierul Steagul Rosu / Brasov – stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici

arh. T. Elian
- cartierul Steagul Rosu / Brasov – stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici

arh. D. Marinescu
- cartierul Steagul Rosu / Brasov – stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici

arh. Gusti
- locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) – stil functionalist

arh. A. Moisescu
- locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) – stil functionalist

arh. Vl. Perceac
- locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) – stil functionalist

arh. Ioana Grigorescu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu
- restaurarea ansamblului manastirii Neamt
- restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna

arh. Nicolae Diaconu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu
- restaurarea ansamblului manastirii Neamt
- restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna

arh. Eugenia Greceanu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu
- restaurarea ansamblului manastirii Neamt
- restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna

arh. Horia Maicu
- Casa Scinteii din Bucuresti, proiectat dupa modelul moscovit – arhitectura realism socialista (stalinista)
- Sala Palatului, Bucuresti (1960) – arhitectura moderna solemn-decorativiste
- teatrul national din Bucuresti (1967-1970) – arhitectura brutalista

arh. Nicolae Porumbescu, a promovat, dupa o formula relativ analoga cu cea a brutalistilor japonezi, o expresie arhitecturala mai indrazneata si cu o anume originalitate locala.
- inematograful “Infratirea intre popoare”, Bucuresti (1953) – arhitectura stalinista
- Circul de Stat din Bucuresti (1960) – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
- casa de cultura din Suceava – arhitectura brutalista
- primaria din Botosani (sfarsitul anilor ’60) – arhitectura brutalista
- primaria din Satu-Mare – arhitectura brutalista

arh. Gheorghe Patrascu
- casa sanatoriala Olanesti (1950) – arhitectura stalinista

arh. Liliana Dinescu
- casa sanatoriala Olanesti (1950) – arhitectura stalinista

arh. P.Em. Miclescu
- teatrul de vara “23 August” (1953) – arhitectura stalinista

arh. D. Marinescu
- teatrul de vara “23 August” (1953) – arhitectura stalinista

arh. Cezar Lazarescu este arhitectul oficial al lui Gh. Gheorghiu-Dej, aflandu-se la sefia unor proiecte importante (sistematizarea litoralului Marii Negre – inceputa in 1956, aeroportul international Otopeni, primarii si hoteluri in diferite orase, etc.
- restaurantul Perla de la Eforie (1959) – stil modernist
- aeroportul international Otopeni (1970) – stilul “international” sau expresivitate structurala
- primaria din Pitesti (1970) – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste
- Sala Polivalenta, Bucuresti (1976)

arh. T. Niga
- mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) – stil modernist

arh. Leon Garcia
- mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) – stil modernist

arh. I. Serban
- mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) – stil modernist

arh. L.Popovici
- restaurantul Perla de la Eforie (1959) – stil modernist

arh. A. Solari-Grimberg
- restaurantul Perla de la Eforie (1959) – stil modernist

arh. C. Rulea
- Circul de Stat din Bucuresti (1960) – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
- Academia Stefan Gheorghiu, Bucuresti (1975) – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste

arh. Teonic Savulescu
- gara din Constanta – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
- gara din Brasov – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala

arh. Florin Ionescu
- gara din Constanta – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
- gara din Brasov – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala

arh. Ilie Radulescu
- gara din Predeal (1969) – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala

arh. Irina Rosetti
- gara din Predeal (1969) – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala

arh. Tiberiu Ricci
- Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti – modernism de factura fascista
- Sala Palatului, Bucuresti (1960) – arhitectura moderna solemn-decorativiste
- cladirea Televiziunii romane, Bucuresti (1973)

arh. Leon Garcia
- Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti – modernism de factura fascista

arh. Mihai Ricci – 1960
- Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti – modernism de factura fascista

arh. Ignace Serban
- Sala Palatului, Bucuresti (1960) – arhitectura moderna solemn-decorativiste

arh. Iancu Radacina
- extinderea hotelului ARO, Brasov (1963) – stilul “international”
- hotelul Alpin din poiana Brasov (1969)- sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Eugen Arvanitache
- hotelul Nord, Bucuresti (1965)

arh. Dinu Gheorghiu
- statiunea Aurora (1974)

arh. Serban Manolescu
- statiunea Jupiter

arh. Em. Machedon
- spitalul din orasul Onesti (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Alice Lepadatu
- spitalul din orasul Onesti (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Silvia Granet
- spitalul din orasul Onesti (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Mihai Enescu
- spitalul din Suceava (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala
- spitalul din Baia Mare – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. C. Cherea
- spitalul din Suceava (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala
- spitalul din Baia Mare – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. M. Bunescu
- spitalul din Suceava (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. A. Muresan
- spitalul din Suceava (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Silvia Granet
- spitalul din Baia Mare – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Margareta Dimboianu
- Institutul de inframicrobiologie, Bucuresti – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Alex. Serbescu
- Institutul de inframicrobiologie, Bucuresti – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. A. Gringerg
- Teatrul de vara la Mamaia (1962) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Mina Laurian
- Teatrul de vara la Mamaia (1962) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Mircea Enescu
- pavilionul de expozitie al economiei nationale (1964) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Fackelman
- liceul de muzica din Timisoara (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Gabriel Cristea
- aeroportul international Otopeni (1970) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. St. Steble
- aeroportul international Otopeni (1970) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Romeo Belea
- teatrul national din Bucuresti (1967-1970) – arhitectura brutalista

arh. Radu Tanasoiu
- teatrul national din Bucuresti (1967-1970) – arhitectura brutalista

arh. Cleopatra Alifanti
- extinderea Academiei Comerciale din Bucuresti (1967-1970) – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste

arh. N. Vladescu
- Casa de cultura din Tirgoviste – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste

arh. Alex. Iotzu – 1974
- hotel Ciucas din Poiana Brasov – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
- teatrul din Craiova (1974) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Const. Savescu
- teatrul din Tirgu Mures (1974) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Nicolae Perianu
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Costin Pastia
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Stefan Lungu
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Paraschiva Iubu
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Carol Hacker
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Petre Svoboda
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Serban Sturdza
- restaurarea pietii Unirii din Timisoara

arh. Stefan Lungu
- asa stiintei si tehnicii de la Rimnicu Vilcea (1974-1982)

arh. Petre Ciuta
- asa stiintei si tehnicii de la Rimnicu Vilcea (1974-1982)

arh. Dorin Stefan
- Casa stiintei si tehnicii de la Slatina (1971-1986)

arh. Em. Barbu Popescu
- Casa stiintei si tehnicii de la Slatina (1971-1986)

arh. Zoltan Takacz
- Postavaria romana, Bucuresti (1986)

arh. P. Cosmatu
- hotelul Bucuresti din capitala (1980)

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.