Cea mai scumpa campanie electorala

Campaniile electorale sunt mereu exorbitant de scumpe si niciodata transparente. Adica este evident ca Basescu nu-si plateste campania electorala in valoare de zece milioane de euro din salariul sau de bugetar, la fel cum nici Iliescu nu si le-a platit din economiile facute la CEC pe vremea parintelui sau spiritual, Ceausescu. E unul din marile dezavantaje ale comunismului perpetuat in tragica noastra incercare democratica. Vorbesc despre faptul ca cel ce administreaza resursele comunitatii beneficiaza de pe urma lor fara a le poseda. Asa se intampla cu politicienii, care pe bani publici isi fac afaceri, imagine, relatii, campanii electorale etc. Asa se face ca absolut toate lucrarile din bani publici incap pe mainile unor mari escroci, care le subcontracteaza unor escroci mai mici, care la randul lor le subcontracteaza unor escroci mai marunti si asa mai departe, pana ce lucrarile ajung sa fie executate de niste parliti pe o suma ridicol de mica, in ciuda unui buget initial exagerat de mare. E un mecanism simplu, prin care rechinii de toate marimile castiga un ban „cinstit”, iar cel care plateste e cel care nu fura nimic ca sa-si acopere pierderile.

La fel s-a inamplat si in cazul amenajarii pietei centrale a Clujului. Un proiect necesar, ambitios, demarat foarte elegant printr-un concurs de solutii si avand o tema de proiectare bine intocmita, care pare a fi atins acum un punct nevralgic: campania electorala. Proiectul apartine celor de la Planwerk, o firma care se zbate intre arhitectura si urbanism, bazandu-se pe influenta la nivel inalt, dar care spre deosebire de alte firme similare, prezinta o competenta profesionala. Evident ca ceva trebuia sa fie gata inainte de alegeri, asa ca lucrarile au fost grabite la maxim, pentru ca macar o parte din piata centrala sa fie oferita drept momeala electorala. Rezultatul, evident sufera grav de pe urma grabei si a neprofesionalismului. Nu stiu ca proiectantii sa fi luat o pozitie in ceea ce priveste lucrarile efectuate, a caror receptie ar trebui refuzata in mod normal.

Putem avea o logica minima rostind cuvinte precum „bine ca au facut macar atat, ca dupa alegeri oricum nu se va mai lucra”, dar din pacate in Romania nu prea avem exemple de lucrari publice care sa fi fost cizelate in timp, ci doar care sa fi fost denaturate si mutilate in urma unor interventii ulterioare total lipsite de inspiratie.

 

CRITICA:
Ceea ce s-a inaugurat anul acesta din proiectul de amenajare a Pietei Matei Corvin consta in schimbarea profilului pietei si a cotelor de calcare, inlocuirea asfaltului cu pavaj de piatra naturala,  amplasarea unei fantani arteziene in axul strazii Eroilor, introducerea unui aliniament de platani pe marginea carosabilului din zona sudica a pietei, integrarea structurii de protectie si expunere a ruinelor romane in noua amenajare, marcarea in pardoseala a urmelor unor ruine cercetate anterior si apoi reacoperite cu pamant si realizarea iluminatului public.

1. Profilul pietei
Modificarea profilului pietei prin interventii asupra pavajului nu este o abordare noua, insa preferinta pentru un profil concav, pare a fi un element de actualitate. Un exemplu anterior de interventie asupra sectiunii unei piete istorice este solutia de amenajare a Pietei Sfatului din Brasov. Aici, in spiritul anilor ’80, arhitectii implicati in elaborarea solutiei au optat pentru o terasare a pietei pentru eliminarea pantei naturale, impartindu-se astfel suprafata sa fluida in mai multe zone cu caracter diferit, lucru accentuat si prin aplicarea unor finisaje diferite in functie de zona. O atitudine opusa acesteia, avem in cazul Pietei Mari din Sibiu, unde la remodenare, s-a optat pentru refacerea profilului istoric.

Pentru cei ce nu stiu, diferenta intre profilul unei strazi moderne si cel al uneia istorice este data de un detaliu tehnic de rezolvare a scurgerilor de ape pluviale. In cazul strazilor si pietelor moderne aceasta scurgere se realizeaza de obicei pe marginile zonei carosabile, care are un profil convex, apa fiind indepartata de la centru catre margini. Fronturile sunt protejate de apa prin trotuare etanse care asigura scurgerea apei catre zona carosabila, apa scurgandu-se pe langa bordura. In cazul strazilor si pietelor traditionale, in lipsa unor pardoseli etanse, se dorea indepartarea cat mai rapida a apelor pluviale de fronturi, pentru a evita inundarea subsolurilor. Astfel cel mai adesea strazile aveau prevazuta o rigola centrala prin care se scurgea atat apa de ploaie, cat si apele uzate din locuinte. In lipsa unui sistem de canalizare subteran, adesea oala de noapte era golita de la fereastra, direct in strada.

Optiunea pentru un profil concav, desi nu vine din dorinta de a reinvia practici medievale, reuseste sa marcheze caracterul special al zonei si sa-i intareasca imaginea medievala. Este un manierism, dar unul binevenit.

Intentia pare insa a se fi lovit de o dificultate tehnica in timpul executiei si profilul concav al pietei a iesit oarecum denivelat, inflorit cu tot felul de cucuie. In zona de vest, in care cota pietei este mai ridicata, pardoseala urca pentru a diminua sau chiar elimina treptele existente in prezent. Racordul cu fronturile urmeaza a fi facut, si vom putea vedea atunci cum este rezolvat.

2. Pavaj de piatra naturala
Axul strazii Eroilor a fost prelungit in mod fericit in interiorul pietei, desenul de pardoseala prelungindu-se pe zona sudica a pietei, unde este amplasata fantana arteziana. In rest, pardoseala folosita este piatra cubica de bazalt. Aici apare din nou o greseala grava de executie si probabil o dovada a neimplicarii proiectantilor in urmarirea si asistenta de santier. Piatra cubica folosita a fost pusa in opera fara a fi amestecata, artfel iesind un nefericit joc de nuante a pavajului, in functie de lotul din care a fost luata piatra. In mod normal piatra folosita ar fi trebuit sa aiba variatii de culoare mult mai mici si in plus sa fie amestecata, pentru a evita asemenea patternuri tehnologice.

De asemenea dimensiunea mica a pietrei cubice folosite pentru pavarea unui spatiu atat de mare precum piata centrala din Cluj, accentueaza in mod nefericit un ritm orea rapid al desenului de pardoseala si o dimensiune prea mare a pietei. Un desen de pardoseala mai complex, care sa formeze un pattern mai aerat (ca in cazul pietei din Sibiu) si folosirea unor calupuri de piatra mai mari, ar fi asigurat evitarea neajunsurilor acuale.

Peste toate acestea, probabil datorita grabei in care s-au desfasurat lucrarile, rosturile pavajului sunt sinuoase intr-un mod neregulat, accentuand si mai mult senzatia de lucru prost facut.

Prin folosirea unei nuante diferite de piatra, s-a dorit marcarea in pardoseala a conturului ruinelor romane care timp de multi ani au stat expuse in gropile lui Funar. Aceasta diferenta de nuanta este fina, ceea ce e bine pentru ca nu deranjeaza in perceptia ansamblului, insa datorita variatiilro involuntare aparute la realizarea pardoselii, aproape ca si acest plan desenat pare a fi o inabilitate.

3. Fantana arteziana
Dispusa in axul strazii Eroilor, ca punct final in pietonalul realizat in urma cu un an, fantana arteziana are o forma liniara si se prezinta mai degraba ca un sir de trei fantani.

De la est spre vest, prima fantana preia ideea de bazin de apa cu pereti masivi, peste care apa revarsa incet. Limbajul este simplificat, si datorita rasucirii fantanii fata de ax ea pare a fi asimetrica, ceea ce ar fi o noutate in domeniul fantanilor arteziene din spatiul public romanesc. A doua fantana consta in jeturi de apa integrate in pardoseala, care prin intermitenta si lumina, reusesc sa anime piata, captivand atentia tuturor copiilor. Cu siguranta la vara, locul va fi plin de copii dornici sa alerge printre si pe sub jeturile de apa. Mai putin inspirat, dar cu siguranta populist, e dispunerea unor lumini colorate care vizual transforma apa in lichid verde, roz si portocaliu fosforescent. In fine, a treia fantana, este cea mai neinteresanta din suita, prezentandu-se sub fora unei cascade care nu reuseste sa aibe o panza uniforma de apa, care se prabuseste de la o inaltime de 50 de centimetri intr-o balta adanca de alti 20 de centimetri. Cateva lespezi de piatra dispuse in apa, ademenesc copii sa sara de pe una pe alta, punandu-le probabil viata in pericol, existand pericolul de alunecare.

4. Aliniamentul de platani
Alegerea speciilor pentru aliniamentele in oras este o chestiune delicata si care poate impune caracterul unei zone. Dupa ce fostul primar de rau augur al Clujului (Funar) a plantat alternativ in zona centrala stejari, brazi si tei, reusind sa zapaceasca orice unitate a spatiilor publice, plantarea pe strada Eroilor a unui aliniament de tei pare un efort de igiena estetica absolut necesar. Totusi, teii par a se fi potrivitimai bine unor orase precum Iasi sau Dorohoi, in vreme ce la Cluj ar fi mers o specie mai occidentala. In piata, s-a optat pentru platani, ceea ce este mult mai bine, mai ales data fiind dimensiunile mari ale acestor arbori ajunsi la maturitate care se va potrivi unei piete atat de mari.

5. Integrarea structurii de protectie si expunere a ruinelor romane
Desi inaugurata anterior, constructia de protectie si expunere a reuinelor romane abia acum poate fi perceputa in contextul ce i-a fost prevazut, adica libera de orice vecinatate. Pare oarecum stinghera acum ca nu mai este nimic in jur decat pardoseala cu balbaieli. Linia minimalista impusa intregii amenajari a dus in cazul acesta la folosirea unei acoperiri de sticla, protejata impotriva calcarii prin inaltarea la ~70 cm. Din pacate apa de ploaie balteste pe sticla facand dificil privitul vestigiilor arheologice. De asemenea in timpul spectacolelor ce vor fi organizate in piata, aceasta constructie de protectie va trebui mereu protejata pentru a nu se produce accidente. La dimensiunea pe care o are (cam 10/5 m) permite accesul a 200 de persoane, adica unei incarcari de 15 tone… care ar putea sari simultan (ceea ce se intampla de obicei la concerte) capatand un impuls urias. Vom cauta informatii referitor la incarcarea capabila a structurii respective.